Efectele negative ale sindromului de apnee in somn asupra aparatului cardiovascular

Studii epidemiologice recente s-au pus de acord asupra unui punct in care exista coincidente mari intre apneea de somn si hipertensiunea arteriala esentiala. Apneea in somn importanta a fost gasita la 30%-50% dintre pacientii de sex masculin cu hipertensiune si mai mult de 90% din pacientii cu apnee de somn prezentau hipertensiune. S-a stabilit o legatura pe termen lung intre apneea de somn si hipertensiune iar modificarile hemodinamice din timpul apneilor individuale s-au documentat, cunoscandu-se mai putin insa despre legaturile fiziopatologice dintre cresterile bruste ale presiunii sanguine din apneea de somn si efectele sale pe termen lung. Forma curbei presiunii sanguine nocturne la pacientii cu apnee de somn este similara cu cea a persoanelor sanatoase.

Cresterea variabilitatii tuturor parametrilor hemodinamici inregistrati in perioadele de apnee este importanta.
Modul in care aceasta crestere nocturna a variabilitatii poate induce modificari hemodinamice chiar in timpul zilei ramane totusi neelucidat. Sunt speculatii care ar putea sugera ca exista chiar o tulburare a structurii somnului in sine prin intermediul mecanismelor neurale si hormonale, sau prin stimularea catacolaminelor determinata de hipoxie si mediata de chemoreceptori periferici si centrali, prin mecanism de trigger care ar conduce la vasoconstrictie persistenta, cresterea output-ului cardiac sau retentie cronica de apa in tesuturi. Pacientii cu sindrom de apnee in somn prezinta o crestere a incidentei bolilor cardiovasculare, spre exemplu hipertensiunea arteriala. In mod special scaderea fiziologica a presiunii sanguine arteriale in timpul noptii lipseste adesea la pacientii cu sindrom de apnee de tip obstructiv. Aceasta este posibil produsa prin cresterea activitatii simpatice in raspunsul la hipoxemia din timpul apneei. Excretia urinara de catecolamine este adesea crescuta la pacientii cu apnee de somn.
Se pare ca prima cauza de hipertensiune la pacientii cu apnee de somn nu este apneea de somn. Dar daca un pacient prezinta hipertensiune preexistenta si apnee de somn, hipertensiunea ar putea fi agravata de
cresterea activitatii simpatice care este determinata de hipoxemia indusa de apneea de somn. Aceasta ar putea explica marile variatii ale valorilor norepinefrinei. Totusi, pare important sa se imparta pacientii in 2 grupe asfel: un grup fara istoric de hipertensiune arteriala iar celalalt grup cu hipertensiune arteriala preexistenta.
Cauza anginei pectorale este morfogica (arteroscleroza arterelor coronare mici si mari) sau functionala (spasmul arterelor coronare). In plus ambii factori pot actiona impreuna si pot determina angina pectorala si/sau infarctul de miocard deoarece diminua perfuzia micardica. Problema anginei nocturne a fost descrisa in urma cu cateva decade: se stie ca durerile anginoase sesizate de pacient in linistea noptii, nu il lasa sa doarma. Cauzele anginei nocturne raman inca neclare. Polisomnografia efectuata pe parcursul intregii nopti si analiza stadiilor somnului au aratat modificari ale segmentului ST care indica ischemia miocardica aparuta in special in timp ce pacientul viseaza. Angina nocturna poate apare in timpul somnului REM la fel ca si in somnului NREM si poate de asemenea sa influenteze somnul.
Karacan si colab. (1999) au examinat pacientii cu angina nocturna si au descoperit un comportament anormal in timpul somnului; cu alte cuvinte o latenta prelungita a somnului, o reducere a somnului cu unde lente si o crestere a stadiului I de somn. Introducerea Holter pentru inregistrarea si urmarirea EKG a facut posibil diagnosticul tulbuarilor de ritm pe o anumita perioada de timp, in timpul exercitiului fizic si chiar pe intreg ciclul circadian.
Lown si colaboratorii (1973) au descris o scadere a ectopiilor ventriculare ≥50% in timpul noptii la pacienti cu sau fara boli cardiace. Tendinta spre reducerea aparitiei aritmiilor ventriculare in timpul noptii a fost de asemenea confirmata de alti autori. Somnul REM este privit ca un stadiu in care se produce in mod special o crestere a aritmogenitatii. S-a observat o crestere a aritmogenitatii in perioada de tranzitie de
la starea de veghe la somn. Aritmiile supraventriculare includ tahicardiile si bradicardiile la fel ca si blocurile sinoatriale si atrioventriculare.
Müller (1840) a publicat observatia ca inima bate intr-un ritm incetinit in timpul somnului. Acest comportament al ritmului cardiac, care este cu siguranta fiziologic este datorat influentei cronotrope negative ale neuronilor vagali din centrul vasomotor si contribuie la scaderea frecventei cardiace in timpul somnului. O aritmie sinusala respiratorie importanta a fost observata in tulburarile respiratorii din timpul somnului sub forma unor variatii ciclice ale frecventei cardiace.
S-a descris aparitia asistoliilor cu durata mai mare de 9 sec. in timpul somnului REM la 4 adulti tineri sanatosi. Autorii au emis ipoteza ca disfunctia autonoma din timpul somnului REM ar fi un posibil mecanism si acesta ar putea fi o cauza potentiala pentru moartea subita ce poate apare in timpul somnului.
Daca dumneavoastra sau cineva drag dumneavoastra a fost diagnosticat cu apnee in somn, sau doar suspectati ca suferiti de aceasta boala, nu ezitati si sunati-ne chiar azi. Apneea in somn este o boala ce nu trebuie ignorata pentru ca poate avea consecinte grave asupra dumneavoastra dar si asupra celor din jurul dumneavoastra.