Consultatie pneumologie
In cabinetul de pneumologie si medicina somnului Dr. Necula Anamaria beneficiati de urmatoarele servicii:
Consultatie pneumologie: BPOC, Pneumonii, Astm bronsic, Infectii acute de tract respirator, Tumori pulmonare
Spirometrie: simpla si cu test de bronhodilatatie
Articolul de mai jos are rol informativ, si nu inlocuieste in niciun caz sfatul medicului specialist.
Testarea functiei pulmonare (consult pneumologie) include o gama larga de teste care masoara cat de bine inspira si expira plamanii si cat de eficient transfera oxigenul in sange.
Cele 3 teste principale ale functiei pulmonare sunt spirometria, masurarea volumului pulmonar si testarea capacitatii de difuzie. Fiecare dintre aceste teste ofera informatii diferite despre sanatatea si functionarea plamanilor si ajuta la diagnosticul si monitorizarea bolilor respiratorii.
Spirometria
Acesta este un test pentru a evalua cat de bine expira plamanii. Vi se va cere sa respirati intr-un aparat bucal conectat la un instrument numit spirometru. Spirometrul masoara cantitatea de aer pe care o vor inspira si expira plamanii intr-un timp specificat. Vi se poate cere sa respirati normal sau sa respirati adanc si sa expulzati respiratia cu forta.
Cantitatea de aer pe care o expirati in timpul unei respiratii fortate (numita „volumul expirator fortat” sau FEV) si cantitatea totala de aer pe care o expulzati in timpul testului (numita „capacitate vitala fortata” sau FVC) sunt masuri importante pe care medicul va folosi pentru a va diagnostica starea si pentru a va monitoriza raspunsul la tratament.
Spirometria este utila in special pentru evaluarea bolilor pulmonare obstructive, cum ar fi astmul si boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC).
Medicul dumneavoastra poate avea instructiuni specifice pentru a va ajuta sa va pregatiti pentru un test de spirometrie. Acestea pot include solicitari prin care va abtineti sa utilizati bronhodilatatorul sau inhalatorul pentru o anumita perioada de timp inainte de test, sa nu beti alcool si sa nu mancati o masa grea sau sa faceti exercitii viguroase timp de cateva ore inainte de test. In mod ideal, nu ar trebui sa fumati cu 24 de ore inainte de testare.
Consult pneumologie pentru masurarea volumului pulmonar (pletismografia)
Pletismografia este o procedura nedureroasa care masoara capacitatea totala a plamanilor. Acest tip de test este util in special in evaluarea bolilor pulmonare restrictive, in care o persoana nu poate inspira un volum normal de aer. Afectiunile pulmonare restrictive pot fi cauzate de inflamatie sau cicatrizarea tesutului pulmonar sau de anomalii ale muschilor sau scheletului peretelui toracic.
In timpul pletismografiei, va veti aseza intr-o camera etansa, introduceti un tub de respiratie in gura si inspirati si expirati un volum masurat de aer. Apoi, un obturator va inchide tubul respirator si vi se va cere sa respirati impotriva rezistentei obturatorului. Acest lucru va determina volumul toracic sa se extinda, iar aceasta crestere a volumului toracic va reduce usor volumul din camera etansa. La randul sau, presiunea din interiorul cutiei se va schimba, iar aceste modificari vor permite determinarea volumului total al plamanilor.
Pentru a va pregati pentru pletismografie, purtati haine confortabile care nu va vor restrange respiratia si evitati sa mancati mese grele timp de cel putin 3 ore inainte de test.
Testarea capacitatii de difuzie (DLCO)
Pentru a determina cat de eficient transfera plamanii dumneavoastra oxigen din aer in fluxul sanguin, medicul dumneavoastra poate comanda un test de capacitate de difuzie (numit si DLCO, care inseamna „capacitatea de difuzie a plamanului pentru monoxid de carbon”).
Capacitatea de difuzie se masoara atunci cand respirati monoxid de carbon pentru o perioada foarte scurta, adesea doar o respiratie. Cand expirati, se masoara concentratia de monoxid de carbon. Diferenta dintre cantitatea inhalata si cantitatea expirata permite medicului dumneavoastra sa estimeze cat de rapid poate trece gazul (oxigenul) din plamani in sange. Capacitatea redusa de difuzie poate indica boala pulmonara interstitiala si fibroza.
Pentru a va pregati pentru DLCO, evitati mancarurile grele pentru cateva ore inainte de test si nu fumati cel putin 4 ore inainte de testare. De asemenea, medicul dumneavoastra va poate oferi instructiuni mai specifice.
Testarea cu exercitii cardiopulmonare (CPET)
Blocarea respiratiei poate fi cauzata de functionarea afectata a plamanilor sau a inimii. Testarea de ultima generatie cu exercitii cardiopulmonare (CPET) permite medicului dumneavoastra sa faca aceasta distinctie la fata locului.
Medicul dumneavoastra poate recomanda CPET pentru mai multe motive. De exemplu, puteti face CPET ca precautie inainte de operatie. Daca aveti boli cardiace sau pulmonare, CPET va putea ajuta pneumologoul sa stabileasca ce nivel de exercitiu este potrivit pentru dvs. si daca trebuie sa utilizati oxigen in timpul exercitiului fizic.
CPET masoara modul in care plamanii, inima si muschii reactioneaza la exercitii fizice. Testele pot fi efectuate folosind o bicicleta fixa sau o banda de alergare. Pe masura ce exersati, se vor masura cantitatea de aer pe care o respirati, cat de mult oxigen aveti nevoie si cat de rapid si eficient bate inima voastra. In functie de tipul de test, este posibil sa purtati o masca de fata sau un dispozitiv bucal si sa aveti electrozi aplicati pe pieptul dvs. pentru a monitoriza activitatea inimii.
Doua dintre cele mai comune teste de exercitii cardiopulmonare sunt testul VO2 max si testul prag anaerob. Anomaliile VO2 max si / sau pragul vostru anaerob pot indica o afectiune precum BPOC, boli cardiace ischemice, insuficienta cardiaca congenitala sau hipertensiune pulmonara.
Pentru a va pregati pentru testarea exercitiilor cardiopulmonare, nu mancati timp de 2 ore inainte de test, abtineti-va de la consumul de lichide timp de 1 ora inainte de test si nu fumati cel putin 8 ore inaintea testului. Ar trebui sa purtati haine si incaltaminte confortabile. De asemenea, medicul dumneavoastra va poate oferi instructiuni mai specifice.
Test VO2 max
VO2 max (denumit si „absorbtie de oxigen”) se refera la volumul maxim de oxigen pe care il puteti metaboliza in timpul exercitiului fizic. Cu cat VO2 este mai mare, cu atat sunteti mai capabil sa faceti exercitii fizice. VO2 max se masoara prin efectuarea exercitiului pe o banda de alergare sau pe o bicicleta stationata in timp ce respirati printr-un sistem cu doua valve. Aerul va intra prin camera, dar va fi expirat prin senzori care masoara volumul si concentratia de oxigen. Intensitatea exercitiului dvs. va creste treptat modificand viteza sau inclinarea benzii de alergare sau rezistenta pe bicicleta. Pe masura ce intensitatea volumului de munca va creste, la fel va fi si consumul de oxigen, pana cand va atinge un varf. Acest varf este VO2 max.
Test prag anaerob
Pragul anaerob este punctul in care muschii tai consuma mai mult oxigen decat pot oferi inima si plamanii. Cand ajungeti in acest punct, lactatul incepe sa se acumuleze in fluxul dumneavoastra de sange. La fel ca in cazul VO2 max, cu cat este mai mare pragul anaerob, cu atat sunteti mai indelungat. Masurarea pragului anaerobic presupune prelevarea de probe de sange (de regula un pinprick in degetul mare) in timpul unui test de exercitiu in timp ce intensitatea este crescuta progresiv.
Studii de oximetrie
Oximetria este o metoda nedureroasa si noninvaziva pentru masurarea cantitatii de oxigen din sange. De obicei implica o clema asezata pe ureche sau deget. Clema este atasata de un dispozitiv (oximetrul) care transmite un fascicul de lumina prin vasele de sange si masoara cata lumina este absorbita de sangele oxigenat si deoxigenat.
Un tehnolog va poate monitoriza citirile timp de cateva minute in timp ce sunteti asezat pentru a va evalua nivelul de oxigen in repaus, fara oxigen suplimentar. Apoi, daca este necesar, poate fi administrat oxigen suplimentar pentru a va aduce oxigenarea la nivelul recomandat de medic.
Test de sase minute de mers
Este posibil ca medicul dumneavoastra sa doreasca sa va observe nivelul de oxigen ca raspuns la efort. In acest caz, tehnologul va va ajuta sa mergeti cu un clip senzor de oximetrie in loc timp de 6 minute. Daca nivelul dvs. de oxigen scade, vi se poate cere sa repetati testul cu oxigen suplimentar. Acest proces se poate repeta cu cantitati din ce in ce mai mari de oxigen pana cand nivelurile dvs. sunt suficiente.
Oximetrie nocturna
Oximetria nocturna este masurarea nivelului de oxigen din sange in timpul somnului. In unele cazuri, aceasta procedura poate fi facuta acasa folosind un mic oximetru portabil echipat cu un modul de memorie care poate inregistra o noapte completa de date despre oxigen si rata pulsului. Medicul dumneavoastra poate utiliza aceste informatii pentru a ajuta la diagnosticarea problemelor pulmonare, a apneei in somn si a altor tulburari legate de somn. In functie de constatari, puteti fi trimis la un specialist in tulburari de somn.
Gaz de sange arterial cu co-oximetrie
Gazul arterial este un test obisnuit de proba de sange care masoara nivelurile de oxigen si dioxid de carbon din sange pentru a determina cat de bine functioneaza plamanii. Un test de sange arterial utilizeaza sange extras dintr-o artera, de obicei de la locul pulsului de la incheietura mainii. Pe langa masurarea nivelului de oxigen si a dioxidului de carbon din sangele dvs., acest test va masura pH-ul sangelui si nivelul bicarbonatului. Valorile anormale ale oxigenului, dioxidului de carbon si ale pH-ului pot indica modificari ale functiei pulmonare, functiei inimii si a circulatiei, functia renala sau alte probleme.
Co-oximetria masoara nivelurile de compusi numiti carboxihemoglobina si oxihemoglobina in sange. Scopul co-oximetriei este de a detecta deficienta de oxigen la nivelul tesuturilor (hipoxie). Pentru a efectua acest test, o clema de coximetru nedureroasa va fi plasata pe deget si un fascicul de lumina va fi transmis prin sange.
Testul de provocare bronsic
Testul de provocare bronsic este utilizat pentru a evalua cat de sensibile sunt caile respiratorii din plamanii tai. In prima parte a acestei proceduri, veti fi supuse testelor functiei pulmonare (de obicei spirometrie) pentru a masura cat de mult aer puteti inspira si cat de repede puteti respira. Apoi veti inspira un compus pulverizat numit metacolina, urmat de o repetare a testelor functiei pulmonare. Rezultatele inainte si dupa vor fi comparate pentru a determina ce schimbari exista in respiratia ta.
Vi se poate cere sa opriti utilizarea medicamentelor inhalate sau orale pentru o anumita perioada de timp inainte de procedura. De asemenea, vi se poate cere sa nu mancati timp de 2 ore inainte de test.
Radiografie
Radiografia (radiografia) toracica este cea mai frecventa radiografie diagnostica. O radiografie toracica este utila pentru evaluarea plamanilor, inimii si peretelui toracic si poate fi utilizata pentru a ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea emfizemului, pneumoniei, bolilor de inima, cancerului pulmonar si a mai multor alte afectiuni medicale.
Radiografia este o procedura nedureroasa care dureaza doar cateva minute. Nu este necesara o pregatire speciala.
Tomografie computerizata (CT)
O tomografie computerizata (tomografie computerizata) face imagini mai detaliate decat o radiografie tipica. In timpul unei scanari CT, sunt generate imagini in sectiune a structurilor toracice din corpul vostru, inclusiv plamanii, inima si oasele si tesuturile din jurul acestor zone.
Scanarea CT este o procedura nedureroasa si neinvaziva. Pregatirea pentru testare dureaza aproximativ 10 minute, iar scanarea CT dureaza 15 pana la 20 minute.
Testarea sangelui pentru alergii
O alergie este un raspuns imun anormal la anumite substante numite alergeni. Simptomele comune de alergie includ congestie, respiratie suieratoare, tuse, mancarime, stranut, lipsa respiratiei si nasul curgator. Alergiile sunt legate de mai multe boli respiratorii, inclusiv sinuzita si astmul.
Un test de alergie la sange necesita colectarea unei mostre mici de sange. Proba este expusa la un alergen si apoi este masurata pentru un raspuns specific la anticorp. Tipurile de teste de alergie la sange efectuate pot include testul imunosorbent legat de enzima (ELISA), testul de eliberare a histaminei bazofile in vitro si testul radioalergosorbent (RAST). Rezultatele acestor teste pot ajuta medicul dumneavoastra sa determine cauza simptomelor dumneavoastra.
Serologii pentru boala pulmonara interstitiala
Boala pulmonara interstitiala (ILD) este un termen general care include peste 130 de boli pulmonare cronice. Simptomele care stau la baza acestor boli sunt adesea similare, astfel incat medicul dumneavoastra poate recomanda testarea serologiei (sangelui) pentru a ajuta la diagnosticarea unei boli pulmonare specifice.
Alte teste si proceduri
Urmatoarele servicii si proceduri pentru a ajuta la diagnosticarea si / sau tratamentul afectiunilor pulmonare:
Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
Tomografia cu emisie de pozitron (PET) este o tehnica de imagistica medicala. In PET, radioizotopii (compusi care contin agenti radioactivi) sunt introdusi in organism in scopul imaginarii, evaluarii functiei organului sau localizarii bolii sau a tumorilor. Radioizotopii sunt de obicei injectati in fluxul sanguin.
Dupa administrarea radioizotopului, va exista o perioada de asteptare in timp ce radioizotopii devin concentrati in tesutul de interes. Vi se va cere sa va odihniti in liniste in acest timp.
Imaginile PET sunt generate prin detectarea radiatiei din particule minuscule numite pozitroni, care sunt emise de la radioizotopul care vi s-a administrat inainte de procedura. Camerele de detectare speciale vor fi concentrate pe zona de interes si, odata detectata suficienta radiatie, un computer va crea o imagine care arata unde se afla izotopul in interiorul corpului. Procedura de scanare poate dura 30 pana la 45 de minute.
Vi se poate cere sa nu mancati peste noapte inainte de test. Medicul dumneavoastra va va informa despre orice preparat special necesar.
Bronhoscopia cu fibra optica
Bronhoscopia cu fibra optica este o procedura in care un tub ingust, flexibil, cu o camera minuscula la capat este introdus prin nas sau gura in plamani. Acest lucru ofera o vedere a cailor respiratorii si, de asemenea, permite medicului sa colecteze probe de tesut pulmonar. Bronhoscopia cu fibra optica poate fi facuta ca o procedura de diagnostic (pentru a afla mai multe despre o problema) sau ca o procedura terapeutica (pentru a trata o problema existenta).
Un anestezic local sau local va fi pulverizat in gura si gat inainte de procedura. De asemenea, puteti primi medicamente IV care va ajuta sa va relaxati. Unele teste pot necesita post in prealabil, precum si o sedere peste noapte in spital. Medicul dumneavoastra poate avea solicitari suplimentare de pregatire.
Biopsii transbronchiale cu ac si forceps
In timpul bronhoscopiei, pot fi introduse ace mici sau forceps prin bronhoscop pentru a colecta probe de tesut din plamani. Medicul dumneavoastra va va instrui cand sa respirati si sa iesiti, deoarece se obtin probe mici de tesut pulmonar. De obicei, acest pas se repeta pana cand s-au recoltat mai multe probe.
O tehnica imagistica numita fluoroscopie poate fi utilizata pentru a ajuta la indreptarea forcepsului si / sau acului catre zona dorita a plamanului. Fluoroscopul este o masina mare care consta dintr-o sursa de raze X si ecran fluorescent, cu pacientul plasat intre aceste dispozitive. Radiografia X este apoi concentrata pe zona tinta, iar imaginile sunt evidentiate si afisate pe un monitor pentru a imbunatati vederea medicului in timpul procedurii. Monitorul poate include, de asemenea, o camera video, care inregistreaza imaginile in timp ce sunt redate in timp real.
Dilatatie si stentare bronsica
Ocazional, terapii precum dilatarea si stentarea pot fi efectuate in timpul bronhoscopiei. Dilatarea implica largirea cailor respiratorii, in timp ce stentingul este folosit pentru a ameliora constrictia cailor respiratorii. Un bronhoscop flexibil este de obicei utilizat pentru aceste proceduri. Daca se utilizeaza un bronhoscop rigid, probabil va fi necesara anestezia generala.
