Astmul bronsic

Astmul este o importanta cauza de incapacitate de munca, de deces si de costuri economice. Incidenta sa este in crestere peste tot in lume, cu un numar de bolnavi estimat la 300 de milioane. Astmul bronsic reprezinta o boala cronica inflamatorie ce afecteaza bronhiile. Pe fondul inflamatiei cronice din bronhii se produc episodic crize: spasme ale bronhiilor, care le ingusteaza brusc si pacientul simte ca se sufoca, ii este mai greu sa expire decat sa inspire aer, se aud zgomote (suieraturi) la respiratie.

De cele mai multe ori, astmul este o alergie respiratorie, pe care o fac cei predispusi (cu teren atopic). Exista o transmitere ereditara a acestei predispozitii, drept care in aceeasi familie se pot intalni mai multi pacienti cu astm sau cu alte forme de alergie (rinita alergica, eczema, alergie la aspirina).
Boala incepe sa se manifeste la un moment dat, fie cu ocazia unei viroze, fie cu ocazia expunerii la alergeni aerosolizati (polen de exemplu). Bronhiile inflamate reactioneaza exagerat fata de particulele inhalate, care provoaca o ingustare brusca a bronhiilor: apare o criza de astm, destul de usor de recunoscut de catre medicii care vad pacientul. Totusi, este posibil ca primele crize sa fie trecute cu vederea si sa fie apoi relatate de pacient ca „raceli frecvente”, pentru ca pacientul acuza nas infundat si tuse ca la o raceala, dar niciodata febra.
Odata inceputa, boala are o evolutie cronica. Ea este prezenta permanent in bronhii, dar este resimtita de bolnav numai in timpul crizelor. Intre ele, pacientul se poate simti bine si se poate crede sanatos.
Astmul se manifesta prin crize de sufocare insotite de suiraturi in piept, de tuse care se poate insoti de eliminarea unei spute albicioase gelatinoase. Uneori pacientii au senzatia ca „ii strange pieptul” sau ca „respira ca printr-un tifon”. Boala debuteaza de obicei la tineri sau chiar la copii. Exista insa si pacienti la care boala debuteaza dupa 60 de ani.
Intre crize, pacientul se poate simti perfect sanatos, sau poate avea o greutate in respiratie la efort.
Boala poate imbraca diverse grade de severitate. Atunci cand este usoara, se poate manifesta prin crize rare, de mica intensitate si care pot trece de la sine. Daca boala este mai severa, crizele pot aparea mai frecvent, chiar zilnic, sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn. Intr-un astfel de stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzand oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, haraiala permanenta in piept, tuse.
Un pacient care de obicei face crize rare poate trece printr-o perioada de agravare a simptomelor, adesea declansata de o viroza respiratorie sau de o expunere la un alergen (de exemplu, inflorirea plopilor). Atunci, el face o exacerbare a bolii, care de obicei il indeamna sa se adreseze medicului.
Inflamatia din bronhii este prezenta in permanenta la astmatici. Cu cat ea este mai puternica, cu atat crizele sunt mai frecvente si mai severe, ducand la manifestari cronice.

Tratamentul astmului
Astmul fiind o boala cronica, trebuie tratat permanent, nu numai in timpul crizelor. Un tratament corect de fond previne aparitia altor crize.
Tratamentul trebuie adaptat in functie de gradul de severitate a bolii, precizandu-se astfel numarul medicamentelor si dozele lor.
Astmul nu este o boala vindecabila, dar este usor tratabila, obiectivul fiind ca astmaticul sa duca o viata normala, cu pretul administrarii unui tratament.
Orice astmatic trebuie sa stie ca exista medicamente utile ca tratament cronic (tratament de fond) si alte medicamente utile doar in criza (tratament de salvare).
Cea mai simpla terapie in astm este terapia inhalatorie (cu spray-uri). Ea trebuie privita nu ca tratament de ultima faza a bolii ci, dimpotriva, ca tratament de inceput. Spray-urile contin doze mici de medicamente care se duc numai in bronhii, neavand efecte generale (sunt de fapt un tratament local). Astfel, spray-urile sunt potrivite pentru tratamentul de lunga durata, fara sa aiba efecte adverse asupra intregului corp. Spray-urile nu creeaza dependenta; ele pot fi necesare toata viata pentru ca boala pe care o trateaza, astmul, este o boala cronica. Utilizarea corecta a spray-ului.
tratament de fond: corticoizi spray (in doza adaptata nivelului de severitate), salmeterol spray, montelukast, sau combinatii ale lor.
tratament de salvare: salbutamol sau atrovent, sub forma de spray (exista si solutie pentru aerosoli sau unele preparate injectabile).
Cea mai simpla terapie:
– un spray cu cortizon folosit cu regularitate zilnic in doza prescrisa,
– un spray cu salbutamol folosit la nevoie (criza de sufocare, tuse, senzatie de constrictie a pieptului sau orice alt simptom respirator). Daca nevoia este zilnica si depaseste 6-8 pufuri, inseamna ca boala nu e bine tinuta in frau si tratamentul de fond trebuie amplificat.
Teama de cortizon: de cele mai multe ori astmaticii se tem pe buna dreptate de cortizonul folosit pe perioade lungi de timp. Este adevarat ca apar efecte adverse osoase, metabolice, gastrice, ale pielii la cortizonul sub forma de pastile sau injectii. Nu insa si la spray, care are o doza foarte mica de cortizon si, fiind administrat ca spray, nu are efect pe intregul organism.
Astmul fiind de cele mai multe ori o boala alergica, pacientul trebuie sa evite pe cat posibil sa inhaleze particulele care-i declanseaza criza. Cum de cele mai multe ori este imposibil sa se identifice ce anume provoaca criza (sau pentru ca pacientul reactioneaza exagerat la foarte multe particule), se recomanda unele masuri generale:
– camera de dormit a astmaticului ar trebui sa fie austera si curata : sa nu aiba praf sau lucruri care tin praful (covoare, biblioteci, perdele), sa se aspire praful (de catre altcineva decat bolnavul) inclusiv de pe pereti. Perna, plapuma si salteaua trebuie sa fie din materiale sintetice (nu lana sau puf).
– trebuie evitate plantele de apartament, mai ales cele cu flori, dar si cele care intretin mucegai pe pamant sau ghiveci. Violetele de Parma par sa fie printre cele mai alergizante plante;
– pestii din acvariu pot face rau indirect, prin purecii cu care sunt hraniti, care pot fi inhalati cand sunt presarati deasupra apei;
– parul de animale (pisici, caini) pot agrava simptomele astmului.

Este necesar sa apelati la medicul curant daca:
o criza de astm necesita mai multe medicamente decat cele recomandate deja;
simptomele se agraveaza sau nu dau semne de ameliorare in urma tratamentului;
aveti dificultati de respiratie in timp ce vorbiti.

Solicitati ajutor de urgenta daca:
criza se agraveaza si apar somnolenta sau confuzia;
aveti dificultati de respiratie in stare de repaus;
respirati la mai putin de 50% din capacitatea normala;
aveti dureri puternice in piept.
Daca dumneavoastra sau cineva drag dumneavoastra a fost diagnosticat cu aceasta boala, sau daca doar suspectati ca suferiti de ea, nu ezitati si sunati-ne chiar azi. Credem cu tarie ca sanatatea este unul din cele mai de pret bunuri pe care le poate avea cineva si trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a o pastra.