Bolile infectioase, precum tuberculoza au regresat mult in secolul XX, in timp ce frecventa cancerului pulmonar sau a astmului a crescut considerabil.
Bolile respiratorii care s-au dezvoltat in cursul ultimelor decenii sunt legate in mod special de fumat si de modificarea mediului inconjurator urban si industrial.
Bronsita cronica
Bronsita cronica se caracterizeaza printr-o hipersecretie bronsica permanenta si recidivanta. Vorbim de bronsita cronica atunci cand perioadele de tuse cu expectoratii dureaza cel putin 3 luni pe an si au o vechime de cel putin 2 ani. Fumatul joaca un rol important in aceasta boala: frecventa bronsitei cronice la nefumatori e de 8%, in timp ce la persoanele care fumeaza mai mult de 20 de tigari pe zi, ea atinge cifra de 50%. Ceilalti factori, cum sunt poluarea atmosferica si infectiile repetate, au deasemenea importanta. Bronsita cronica evolueaza in general spre insuficienta respiratorie cronica si spre o distrugere a alveolelor pulmonare ( emfizem) determinand o respiratie dificila, o coloratie violeta sau albastruie a pielii ( cianoza) si edeme la membrele inferioare. Dupa mai multi ani de evolutie, jena respiratorie care aparea doar la efort persista si in repaus si devine invalidanta.
Tratamentul, care variaza in functie de gravitatea bolii, se bazeaza pe oprirea fumatului, urmarirea si tratarea cu antibiotice a fiecarui nou episod infectios, kineziterapie respiratorie si administrarea unor medicamente ( bronhodilatatoare, fludificante ale secretiilor etc.)
Astmul bronsic
Frecventa globala a astmului, in crestere, se situeaza in jurul cifrei de 5% din populatie. De obicei se distinge astmul alergic datorat acarienilor (mici animale ce traiesc in praf), polenurilor, parului de animale etc. si mai frecvent intalnit la copil si astmul nealergic, la care factorii declansatori ai crizei nu sunt specifici ( fum, efort, aer rece etc.)
Astmul e o boala care afecteaza bronhiile . Acestea reactioneaza la un factor iritant prin ingustarea lumenului lor. Ele determina astfel o expiratie dificila. Pacientii se plang inainte de toate de o senzatie de opresiune . Crizele de astm sunt deseori imprevizibile. Ele pot avea o durata mai scurta sau mai lunga.
La persoanele cu un astm vechi, poate persista o dificultate in respiratie intre crize, care devine permanenta la persoanele in varsta.
Tratamentul se bazeaza pe administrarea de medicamente al caror scop este dilatarea bronhiilor. In cazurile cele mai grave, este obligatorie internarea de urgenta in spital pentru administrarea medicamentelor prin perfuzii, a oxigenului si, cateodata, pentru respiratie asistata. In primul rand, persoana astmatica trebuie sa evite in viata de zi cu zi tot ceea ce ar putea sa-i provoace crizele: contactul cu animalele domestice, obiectele si locurile ce contin praf, locurile cu fum.
Insuficienta respiratorie
Insuficienta respiratorie reprezinta incapacitatea plamanilor de a asigura functiile lor, care se traduce prin scaderea concentratiei de oxigen in sange.
Insuficienta respiratorie acuta reprezinta o prabusire brutala si grava a functiei plamanilor; ea determina tulburari ale frecventei respiratorii, o coloratie albastruie a pielii ( cianoza), o accelerare a ritmului cardiac, o hipertensiune arteriala sau stare de coma. Ea poate fi cauzata de o obstructie a bronhiilor ( ca urmare a unei bronsite cronice, a unei crize de astm, etc), de un traumatism la nivelul toracelui sau de coma.
Din cauza gravitatii sale ea necesita internarea de urgenta in spital intr-un serviciu de reanimare. Atunci cand insuficienta respiratorie e permanenta, ea devine cronica. Se manifesta in principal printr-o respiratie dificila. Ea evolueaza lent, agravata de pusee de insuficienta respiratorie acuta.
Perioadele de internare in spital se repeta si intervalul intre acestea se micsoreaza.
Tratamentul insuficientei respiratorii presupune asocierea mai multor procedee: administrarea de oxigen ( oxigenoterapie), medicamente ce dilata bronhiile, antibiotice si kineziterapie respiratorie.
Factorii de risc
Aparatul respirator asigura oxigenul necesar bunei functionari a organismului; se intampla ca si alte substante, uneori nocive, sa patrunda in aparatul respirator.
Inainte de a ajunge pana la nivelul alveolelor pulmonare unde se efectueaza schimburile gazoase cu sangele, aerul inspirat trece prin trahee, brohnii si, in fine, prin brohniole.
In fiecare etapa acest aer este filtrat prin diverse mecanisme pentru a ajunge pur la nivelul alveolelor.
Atunci cand aerul inspirat contine substante nocive in cantitate mare si cand mecanismele de aparare sunt depasite, aparatul respirator este afectat, ceea ce poate conduce la aparitia bolilor respiratorii. Factorii care favorizeaza aparitia acestor boli sunt numerosi si bine cunoscuti.
Fumatul
Cunoscut din secolul al XVI-lea si important din America, tutunul a avut un succes tot mai mare datorita proprietatii sale psihostimulante, in ciuda dependentei fizice si psihice pe care o determina. Altadata obicei exclusiv masculin, fumatul tinde sa castige printre adepti un numar tot mai crescut de femei si o categorie de populatie din ce in ce mai tanara.
Studii numeroase au aratat ca fumatul are un rol important in producerea bolilor pulmonare, precum cancerul pulmonar, bronsita cronica sau insuficienta respiratorie cronica.
In afara nicotinei, substantele nocive pentru sanatate provin din combustia tutunului, a hartiei si a aditivilor incorporati in tigara.
Cele mai periculoase sunt gudroanele care sunt cancerigene si oxidul de carbon. Cu cat numarul de tigari fumate e mai mare si durata fumatul mai indelungata, cu atat riscul de imbolnavire e mai mare. La fel, fumatul inceput la varste fragede creste riscul de aparitie precoce a cancerelor si de evolutie mai rapida.
De cativa ani, unele studii au aratat ca nefumatorii pot dezvolta boli legate de expunerea la fum. Este mai ales cazul copilului ai carui plamani nu si-au desavarsit dezvoltarea si in consecinta sunt mai vulnerabili . Numeroase rinofaringite, bronsite precum si unele cazuri de astm bronsic sunt legate de aceasta expunere de aceasta expunere pasiva la fumul de tigara. Dupa unele studii, se estimeaza ca, la un nefumator care traieste printre mari fumatori, riscul de aparitie a unui cancer pulmonar e mai mare cu 35% fata de cel la care e supus un nefumator neexpus fumatului pasiv.
Azbestul
Azbestul este un silicat de magneziu extras din unele sisturi geologice, folosit in primul rand prin rolul sau izolant termic. Din aceasta cauza el a fost folosit mult in industria constructiilor, in industria navala pentru rolul sau calorifug etc. Rolul sau in producerea bolilor pulmonare nu a fost recunoscut decat tarziu deoarece e necesar un interval lung ( de 30 pana la 40 de ani) intre expunerea la azbest si aparitia acestor boli. Cu toate acestea, in prezent este stabilit faptul ca inhalarea intensa si prelungita de azbest este responsabila de azbestoza, una dintre cele mai importante boli pulmonare legate de o activitate profesionala. In aceeasi masura el poate determina aparitia unei ingrosari a foitelor care inconjoara plamanii si tapeteaza toracele ( pleura), calcificari ale diafragmei, o inflamatie a pleurei ( revarsat pleural) manifestata prin prezenta de lichid intre cele 2 foite care o formeaza si o tumor a pleurei ( mezoteliom). Fumatul, asociat cu expunerea la azbest, creste considerabil riscul de cancer pulmonar.
Poluarea
La ora actuala nu exista studii stiintifice care sa demonstreze rolul pularii in dezvoltarea bolilor pulmonare, dar expunerea la unele substante pare sa aiba un rol in aparitia acestor boli.
Astfel, persoanele care muncesc in mine, unde concentratia de radon ( gaz continut de radiu) este crescuta, au un risc mai mare de a dezvolta un cancer pulmonar. La fel, se pare ca exista un risc suplimentar de a dezvolta boli pulmonare, pentru muncitorii din industria nichelului , cromului, arsenicului si hidrocarburilor.
Mucoviscidoza
Unele boli genetice au repercusiuni asupra riscului de aparitie a unor boli pulmonare. Astfel, mucoviscidoza, produsa de o anomalie genetica descoperita in 1989, este una dintre bolile genetice cele mai frecvente. Aceasta boala transmisa ereditar se caracterizeaza printr-o vascozitate anormala a mucusului secretat de glandele din intestin, pancreas si bronhii. Ea determina in special o stare de denutritie, o dilatatie a bronhiilor, infectii repetate si in final o insuficienta respiratorie severa care deseori evolueaza spre deces.
Aceasta boala, al carei tratament nu actioneaza decat asupra simptomelor, e foarte grava.
Alti factori de risc
Factorii alergici pot sa joace un anumit rol in aparitia bolilor pulmonare. De exemplu, in astmul bronsic care e legat de unele alergii ( la acarienii care se gasesc in praful praful din casa, la polenuri, la parul de animale, etc.), hiperactivitatea bronsica ar putea constitui un factor de risc pentru dezvoltarea unei bronsite cronice.
Unele forme grave de infectii ale aparatului respirator, din copilarie ( tuse convulsiva, rujeola, bronsiolite), sunt susceptibile sa determine, la varsta adulta, boli respiratorii precum astmul, dilatatiile brohniilor sau bronsite cronice.
Daca dumneavoastra sau cineva drag dumneavoastra a fost diagnosticat cu aceste boli, sau daca doar suspectati ca suferiti de ele, nu ezitati si sunati-ne chiar azi. Credem cu tarie ca sanatatea este unul din cele mai de pret bunuri pe care le poate avea cineva si trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a o pastra.
Despre autor